Un mare iubitor de cultură şi neam: Profesorul Nicolae Edroiu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Un mare iubitor de cultură şi neam: Profesorul Nicolae Edroiu

[2018-01-13]
de Iulian Dumitraşcu

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a domnului profesor Nicolae Edroiu [1939-2018], membru corespondent al Academiei Române şi directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, sâmbătă, 13 ianuarie 2018:
Cu adâncă întristare şi nespusă durere sufletească am aflat de trecerea, neaşteptată, la cele veşnice a domnului profesor Nicolae Edroiu [1939-2018], foarte bun cunoscător al istoriei naţionale, director al prestigiosului Institut de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române.
Fiind pasionat de Istoria medievală şi premodernă a României, dar şi de Paleografia româno-chirilică respectiv de ştiinţele auxiliare ale istoriei, şi-a dedicat întreaga viaţă cunoaşterii în profunzime a acestor domenii, înţelegerii lor şi apoi predării acestora generaţiilor mai tinere, vreme de mai bine de jumătate de secol, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Din vasta operă istorică a domnului profesor Nicolae Edroiu reţinem câteva teme majore faţă de care a manifestat un interes special, anume: istoria Răscoalei lui Horea; istoria relaţiilor româno-ungare, româno-cehe şi româno-slovace; paleografia româno-chirilică, Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord; rolul Episcopiei Vadului în viaţa religioasă a românilor ortodocşi din nordul Transilvaniei; alfabetul chirilic şi identitatea culturală, confesională şi naţională a românilor; semnificaţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în istoria poporului român şi nu în cele din urmă monahismul ortodox ca factor de unitate naţională.
Totodată, s-a îngrijit de editarea şi publicarea bio-bibliografiilor şi a unor opere alese din scrierile mai multor istorici români, amintindu-i aici pe George Bariţiu [1812-1893], Alexandru Lapedatu [1876-1950], Nicolae Iorga [1871-1940], Ioan Lupaş [1880-1967], Silviu Dragomir [1888-1962], Mihail P. Dan [1911-1976], Ştefan Pascu [1914-1998], David Prodan [1929-1994] ş.a., dovedind astfel o grijă deosebită pentru cultivarea memoriei şi a operei înaintaşilor săi, arătând că o bună cunoaştere a trecutului reprezintă o condiţie esenţială pentru înţelegerea prezentului şi făurirea viitorului unui neam.
Un proiect academic de mare anvergură şi de importanţă naţională în care domnia sa a avut un rol determinant în calitate de coautor şi coordonator, alături de alţi istorici de marcă ai Academiei Române, îl reprezintă amplul tratat de Istoria Românilor proiectat în 10 volume [ediţia I, 2002; ediţia a II-a, 2012], fiind responsabil de elaborarea volumului V: O epocă în spirit european [1601-1711/1716], respectiv a volumului VI: Românii de la Europa Clasică la Europa Luminilor [1711-1821], ambele publicate în anul 2012 la Editura Univers Enciclopedic.
Ca fiu duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe Române a răspuns prompt şi cu multă bucurie chemării noastre de a se alătura specialiştilor în Istorie bisericească în vederea coordonării trilogiei Monahismul Ortodox Românesc. Istorie, contribuţii şi repertorizare, proiect comun de cercetare realizat de către Patriarhia Română în colaborare cu Academia Română, publicat sub egida Editurii Basilica a Patriarhiei Române, din care au apărut primele două volume [vol. I: Istoria monahismului ortodox românesc de la începuturi până în prezent, Bucureşti, 2014, 1040 pag.; vol. II: Contribuţii ale monahismului ortodox românesc la nivel naţional şi internaţional, 2016, 1200 pag.], cel de-al treilea volum, Dicţionarul tuturor mănăstirilor româneşti fiind în curs de editare.
În acest sens, ne amintim cu apreciere de cuvintele domnului profesor Nicolae Edroiu rostite în Aula Academiei Române în data de 4 aprilie 2014, cu prilejul Zilei Academiei RomaĚ‚ne şi a porţilor deschise, când s-a lansat oficial primul volum al trilogiei menţionate mai sus, despre care spunea că: „îşi iĚ‚ncepe astăzi drumul spre mintea şi inima creştinilor romaĚ‚ni ortodocşi, şi nu numai, o lucrare reprezentativă a istoriografiei româneşti dintotdeauna […]. Nu mă îndoiesc de faptul că sinteza privind monahismul ortodox românesc va face o îndelungată probă de rezistenţă ştiinţifică în istoriografia română.”[1]
Pentru bogata sa activitate didactică şi de cercetare în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, în data de 17 decembrie 1999 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2007 a fost ales Director al acestui prestigios Institut de cercetare.
Pentru contribuţia sa ca autor de manuale de Istorie, membru a numeroase asociaţii ştiinţifice şi comisii de profil din ţară şi din străinătate, colaborator cu diferite redacţii ale unor publicaţii româneşti de specialitate, coordonator al colecţiilor „Bibliotheca Bibliologica” şi „Bibliotheca Historica”, a fost onorat cu o serie de distincţii şi premii din partea mai multor instituţii ale statului amintind aici Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler [2002], dar şi din partea Bisericii, primind Crucea Transilvană acordată în anul 2008 de Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, respectiv Ordinul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”, pe care i l-am acordat în luna ianuarie 2017, pentru contribuţia remarcabilă la elaborarea volumului al II-lea al trilogiei dedicate monahismului ortodox românesc.
Aşadar, întreaga slujire jertfelnică pe care a împlinit-o domnul profesor Nicolae Edroiu în mod exemplar de la catedră, încununată cu numeroase realizări cărturăreşti, dovedeşte întâi de toate statura unui spirit riguros din punct de vedere al cercetării academice, luminos, iubitor de valori perene, generos şi recunoscător faţă de înaintaşi, aducându-ne aminte în acest sens de mărturisirea Domniei Sale dintr-un interviu acordat unei publicaţii bucureştene pentru care afirma: „datorez enorm acestei ţări şi acestui popor, mai ales după ce le-am studiat şi cercetat mai bine de o jumătate de secol trecutul. Sunt mândru că m-am născut român!”
În aceste momente grele pentru toţi cei îndoliaţi, exprimăm întreaga noastră compasiune şi adresăm tuturor sincere condoleanţe, precum şi îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Nu vă întristaţi ca ceilalţi, care nu au nădejde, pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa [credem] că Dumnezeu pe cei adormiţi întru Iisus îi va aduce împreuna cu El” [1 Tesaloniceni 4, 13-14].
Totodată, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Înviat din morţi, să odihnească împreună cu drepţii sufletul credinciosului profesor Nicolae Edroiu, în lumina şi pacea Preasfintei Treimi, iar celor îndureraţi şi îndoliaţi să le dăruiască alinare şi întărire sufletească.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări pentru familia îndoliată,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] Nicolae Edroiu, „O lucrare reprezentativă a istoriografiei romaĚ‚neşti: Monahismul ortodox romaĚ‚nesc. Istorie, contribuţii şi repertorizare„, în: Academica, nr. 4, aprilie 2014, anul XXIV, pp. 27, 28.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1815, Ultimul acces: 2026-10-06 22:59:40